Română Italiană Germană Turcă Olandeză Norvegiană Engleză
main menu
menu Acasă
 
 
 
Vizitatori
free counters

Patrimoniul şi educaţia în aer liber
În cadrul proiectului de cooperare europeană ECHOE, în ultimii doi ani, Centrul de Pregătire Profesională în Cultură a explorat o nouă modalitate de dezvoltare a competenţelor profesionale, combinând educaţia cu şi despre patrimoniu cu învăţarea în aer liber. ... read more

Dezvoltarea de competenţe privind conservarea patrimoniului natural şi cultural prin ECHOE
Atunci când sunt organizate vizite la situri de patrimoniu, abordarea clasică a ghidului este, în majoritatea cazurilor, aceea de „transfer unidirecţionat de informaţie”. De asemenea, educaţia pen ... read more.

Educaţia pentru patrimoniu – Educaţia în aer liber
ECHOE este un proiect internaţional de educaţie, co-finanţat prin programul de Învăţare pe tot parcursul vieţii, sub-programul Grundtvig. Partenerii din cadrul ECHOE îşi propun să îmbine educaţia pentru patrimoniu cu educaţia în a ... read more.

Dezvoltarea de competenţe privind conservarea patrimoniului natural şi cultural prin ECHOE
Atunci când sunt organizate vizite la situri de patrimoniu, abordarea clasică a ghidului este, în majoritatea cazurilor, aceea de „transfer unidirecţionat de informaţie”. De asemenea, educaţia pentru patrimoniu se concentrează, în general, doar pe un singur nivel al învăţării: cunoştinţele. O abordare mai completă şi mai integrată a patrimoniului cultural, înglobând şi alte rezultate importante ale învăţării, devine din ce în ce mai indispensabilă în contextul în care învăţarea, formarea şi dezvoltarea de competenţe se mută în afara sălii de curs şi a educaţiei formale.
ECHOE este un proiect internaţional de educaţie, co-finanţat prin prin programul de Învăţare pe tot parcursul vieţii, sub-programul Grundtvig. Partenerii din cadrul ECHOE îşi propun să îmbine educaţia pentru patrimoniu cu educaţia în aer liber pentru a crea o metodologie combinată eficientă pentru educaţia adulţilor. Proiectul oferă materiale şi metode care îi ajută pe educatorii care lucrează cu adulţi şi pe ghizii de patrimoniu să folosească mediul înconjurător, alcătuit din patrimoniul construit şi natural, drept context de învăţare non-formală, în vederea dezvoltării unei game variate de competenţe. O abordare a educaţiei pentru patrimoniu şi a educaţiei în aer liber bazată pe competenţe poate crea un mediu de învăţare plăcut şi poate conduce la dezvoltarea de competenţe personale şi sociale relevante în alte situaţii din viaţa de zi cu zi. Această abordare reprezintă un fundament bun pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii.

Abordarea ECHOE asupra conservării patrimoniului natural şi cultural
În prezent, politicile şi practicile privind conservarea patrimoniului urmăresc o serie de paşi, fiecare implicând o sferă diferită de profesionişti şi actori care, în cele mai multe cazuri, interacţionează foarte puţin. Diferitele aspecte ale activităţilor de conservare rămân de obicei izolate, nefiind integrate şi conectate la comunitatea locală sau la alte contexte sociale.
Abordarea ECHOE asupra procesului de conservare a patrimoniului cultural şi natural poate contribui la dezvoltarea unor noi forme de participare culturală prin activităţi care cuprind experienţe de interacţiune cu patrimoniul cultural şi natural mai participative şi dozate cu mai mult respect. Această abordare implică un proces participativ de învăţare şi se alătură dezvoltării de competenţe în domeniul conservării naturale şi culturale, producând rezultate de învăţare semnificative care se concentrează pe dimensiunea socială a prezervării.
ECHOE tratează conversarea drept acţiune colectivă conştientă, condusă de sentimentul de apartenenţă la un anumit loc şi de conştientizarea profundă a importanţei prezervării patrimoniului natural şi cultural, cu scopul de a îngriji toate aspectele tangibile şi intangibile ale unui loc, reunind contextul nostru cultural şi mediul înconjurător. Se urmăreşte ca activitatea de conservare să devină un proces social în care operatorii culturali, educatorii de adulţi, profesioniştii din domeniul conservării patrimoniului, decidenţii politici şi întreaga comunitate să fie implicaţi în prezervarea vestigiilor trecutului comun şi în rememorarea acestuia.
Integrarea şi contextualizarea sferelor şi activităţilor de conservare şi combinarea lor cu educaţia adulţilor constituie un potenţial educaţional extraordinar. Conservarea nu trebuie înţeleasă doar ca o ştiinţă de sine stătătoare sau ca un efort tehnologic, ci mai degrabă drept o practică sau un proces socil care include munca multor indivizi şi grupuri. Procesul de conservare trebuie interpretat mai incluziv, integrând recunoaşterea valorii patrimoniului, o mai bună educaţie despre acesta, eforturile numeroase individuale şi de grup de a-l îngriji, precum şi conştientizarea importanţei unui astfel de proces.

Proiectul C.L.A.P din Coasta Amalfi

Pe coasta Amalfi din Italia, Società Geografica Italiana a lansat Proiectul de adopţie a peisajului cultural (Cultural Landscape Adoption Project – C.L.A.P.), finanţat prin programul european „Life”. Proiectul îşi propune să susţină conservarea peisajului de terase şi a valorilor ecologice ale coastei Amalfi. Aceste terase reprezintă o particularitate a teritoriului, fiind incluse în Lista mondială UNESCO privind situril de patrimoniu, şi constituie ceea ce este cunoscut sub numele de „peisaj cultural”. Terasele sunt importante deoarece stabilzează versanţii, împiedicând astfel alunecările de teren şi permiţând solului să reţină umiditate chiar şi în perioade lungi de secetă. În urma crizelor din activităţile agronomice, acestea au fost abandonate, aflându-se în pericol de prăbuşire.

Abordarea conservării patrimoniului din cadrul C.L.A.P. este asemănătoare celei din ECHOE. Proiectul poate fi împărţit în trei categorii principale: acţiunii de informare şi de creştere a gradului de conştientizare şi implicare, acţiuni educaţionale şi acţiuni tehnice şi organizatorice. Activităţile educaţionale adresate fermierilor au drept scop diseminarea tehnicilor sustenabile de cultivare şi a cunoştinţelor despre cultivare şi intervenţii de întreţinere care pot contribui la prezervarea biodiversităţii teraselor, precum şi conservarea sau restaurarea structurilor agronomice specifice coastei Amalfi. Activităţile educaţionale destinate turiştilor îşi propun să promoveze o cunoaştere aprofundată a biodiverităţii şi a valorii culturale a peisajelor din coasta Amalfi, precum şi un comportament adecvat prezervării acestora. Rezultatele aştepate ale proiectului sunt: restaurarea peisajului şi a mediului înconjurător, creşterea gradului de conştientizare şi de implicare a fermierilor, implicarea comunităţii şi a structurii sociale locale în proces, precum şi încurajarea cererilor de adopţie a zonelor de terase.


Care sunt rezultatele învăţării în cadrul activităţilor de educaţie pentru patrimoniu şi în aer liber propuse de ECHOE, în corelaţie cu conservarea patrimoniului?

Alăturarea învăţării integrate şi participative proceselor de conservare a patrimoniului poate contribui la dezvoltarea unui număr de competenţe precum aprecierea patrimoniului, competenţe în domniul mediului sau dezvoltării durabile, civice şi de participare, practice şi tehnice, sociale etc.
Competenţele sunt alcătuite din trei ingrediente interconectate: o componentă de cunoaştere, o componentă comportamentală şi una referitoare la valori. Prin urmare, competenţa este abilitatea de a aplica o sinteză de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini într-o anumită situaţie şi într-un anumit mod. Aşadar, nu este important numai ceea ce cunoaştem despre lucruri, ci şi ceea ce putem face cu aceste cunoştinţe şi dacă suntem sau nu motivaţi să le punem în practică.
În domeniul conservării patrimoniului putem identifica anumite componente ale competenţelor care pot fi dezvoltate prin activităţi de educaţie pentru patrimoniu şi în aer liber specifice abordării ECHOE.

a) Cunoştinţele
Primul rezultat al învăţării constă în acumularea de cunoştinţe despre patrimoniul cultural şi natural şi despre principalele subiecte legate de prezervarea acestuia (ştiinţă, istorie, deteriorare, întrebuinţarea materialelor de patrimoniu şi prezervarea patrimoniului intangibil). Abordările educaţionale de tipul ECHOE pot conduce la dezvoltarea altor competenţe esenţiale cum ar fi:
- cunoştinţe despre tipurile de comportament şi impactul lor asupra conservării patrimoniului;
- cunoştinţe despre problemele legate de tehnicile actuale de prezervare şi posibilele soluţii;
- cunoştinţe privind valoarea patrimoniului tangibil/intangibil şi rolul acestuia pentru dezvoltarea personală culturală şi socială;
- înţelegerea beneficiilor sociale şi a oportunităţilor care rezultă din conservarea patrimoniului;
- înţelegerea structurilor sociale şi administrative necesare conservării;
- cunoaşterea elementelor ştiinţifice şi tehnice necesare conservării;
- cunoaşterea structurilor de participare din cadrul comunităţii locale pentru construirea unor reflexe civice.

b) Atitudinile
Cunoscând impactul negativ al utilizării incorecte a patrimoniului şi obţinând informaţii practice despre cum să evite astfel de situaţii, este de aşteptat ca adulţii care învaţă să-şi schimbe/adapteze/îmbunătăţească atitudinile cu privire la patrimoniul lor. Astfel, o abordare de tipul ECHOE poate să producă rezultate de învăţare esenţiale şi în privinţa atitudinilor:
- aprecierea patrimoniului cultural şi natural;
- un sentiment de apartenenţă mai dezvoltat;
- o ataşare şi o înrădăcinare mai puternice;
- conştientizarea propriului mediu/patrimoniu şi a propriei existenţe;
- nevoia de a acorda patrimoniului îngrijirea corespunzătoare;
- sentimentul de apartenenţă la o comunitate care împărtăşeşte un patrimoniu comun;
- sentimentul de proprietate asupra patrimoniului din locul de origine;
- spirit de colaborare;
- respect pentru natura şi/sau contextele şi spaţiile deschise din viaţa de zi cu zi;
- conservarea valorilor;
- deschidere pentru participarea socială;
- nevoia de transmitere a importanţei conservării şi altora. 

c) Comportamentele
Dobândind cunoştinţe despre un subiect şi modificându-şi atitudinea faţă de acesta, este de aşteptat ca persoanele care învaţă să acţioneze în conformitate cu ceea ce acum recunosc şi simt drept cea mai bună modalitate de comportament:
- să practice voluntariatul în conservarea patrimoniului şi în strângerea de fonduri pentru iniţiative în această direcţie;
- să interacţioneze, colaboreze şi să formeze reţele cu scopul conservării patrimoniului;
- să raporteze situaţiile de urgenţă în care se află bunurile culturale/naturale (i.e. dacă sunt în stare de deteriorare), precum şi acţiunile dăunătoare ale celorlalţi;
- să utilizeze patrimoniul într-un mod care să protejeze mediul;
- să se implice în activităţi culturale, de patrimoniu şi care vizează natura;
- să recunoască rolul cultural şi social al patrimoniului;
- să recunoască şi să imite comportamentele pozitive privind conservarea patrimoniului.

Modul în care programele ECHOE concep procesul de învăţare poate transforma conservarea patrimoniului într-o nevoie comunitară, percepută drept o responsabilitate a fiecărui membru. Dacă acest lucru se întâmplă, atunci principala provocare a conservării patrimoniului (acţionarea la nivelul întregii comunităţi şi transformarea conservării într-un proces social comun vast, şi nu doar un domeniu adresat exclusiv profesioniştilor şi experţilor) va fi depăşită cu succes prin intermediul programelor educaţionale de tipul celor propuse în cadrul proiectului ECHOE.

Orice activitate de educaţie pentru patrimoniu şi în aer liber asemănătoare celor propuse în proiectul ECHOE ar trebui să înceapă de la „potenţialul de dezvoltare a competenţelor specifice sitului”, misiunea sitului şi obiectivele  programelor de educaţie. „Ce poate oferi acest loc în termeni de dezvoltare a competenţelor? Ce ne propunem să obţinem? Cum putem obţine?”. Competenţele se află în integrarea socială, sustenabilitate, cetăţenie, discuţii despre sănătate... Materialul ECHOE abordează şi aceste aspecte ale educaţiei adulţilor şi încearcă să ofere exemple de bune practici.